De când am început să scriu pe blog am primit mesaje de la diferite persoane, prieteni sau nu, în care îmi spuneau că îi inspir. Îmi spuneau că își doresc și ei să scrie sau să înceapă diferite proiecte. Unii dintre ei chiar au făcut ceva pentru visul lor după discuția noastră și nu pot decât să fiu foarte mandra că am dat un imbold cuiva :). Alții însă își pun încă piedici pentru că :

  • le este frica de eșec
  • le este frica de ce va spune lumea
  • se tem că nu vor fi cei mai buni în ceea ce vor să facă
  • le este rușine

Am trecut și eu prin toate etapele acestea. Daca nu o să am succes, dar ce o să zică lumea? Dar daca mă critica cineva? Da’ nu mai bine stau eu liniștită în colțișorul meu? Eu nu pot face asta, x-ulescu o face mai bine, eu nu am experiență. Și da, sunt o grămadă de lucruri pe care încă nu le cunosc – de exemplu nu stiu să folosesc Instagram :))). Dar hei, am timp să le învăț.

Aceasta eroare de apreciere funcționează și invers, adică oameni care chiar nu sunt pregătiți pentru anumite task-uri sau proiecte sunt foarte încrezători, au impresia că sunt cei mai buni, cei mai deștepți, cei mai frumoși.

În psihologie acest comportament are un nume : Efectul Dunning-Kruger

Efectul Dunning-Kruger este o eroare de apreciere în care persoane incompetente apreciază eronat competența lor ca fiind mult mai mare decât în realitate. Acest comportament se datorează incapacității persoanelor respective de a-și recunoaște nivelul lor, tocmai din cauza lipsei lor de cunoștințe în domeniu. Un nivel de cunoștințe ridicat poate submina încrederea în sine, astfel că oamenii competenți pot crede în mod fals că și ceilalți cunosc lucrurile la fel ca ei. David Dunning și Justin Kruger de la Universitatea Cornell descriu efectul drept „aprecierea greșită a incompetenței proprii, precum și aprecierea greșită a înaltei competențe a altora.

Dunning și Kruger afirmă că, într-un anumit domeniu, cei incompetenți:

  1. vor tinde să-și supraestimeze propriul nivel de competență;
  2. nu vor recunoaște înalta competență a celor competenți în realitate;
  3. nu-și vor da seama de propria lor incompetență;
  4. vor recunoaște propria incompetență anterioară după ce vor dobândi un nivel înalt în domeniul repectiv.”

– sursa Wikipedia

Sunt convinsa că puteți găsi câteva exemple în rândul cunoștințelor voastre, adică oameni din ambele tabere.

Long story short, nu vă ucideți visurile de frica unui eșec și nici nu vă subestimați. Pentru a avea succes trebuie să munciți mult. În orice domeniu. Și trebuie să studiați, dar cel mai important este să începeți de undeva.

Cu drag,

B.

Daca ti-a placut, urmareste-ma si pe: